Unul dintre primele simptome in tulburarile hepatice este starea permanenta de oboseala. Desi este normal sa ne simtim epuizati dupa o zi de munca, persoanele cu tulburari hepatice resimt oboseala si slabiciunea chiar si dupa o noapte de somn sau dupa o saptamana de odihna. In plus, nivelul de energie fluctueaza de-a lungul zilei, astfel ca apar dificultati de concentrare si stari de somnolenta.

Oboseala

Slabiciunea

Oboseala consta in senza-tia de extenuare si lipsa de energie. Oboseala usoara poate aparea din cauza activitatii in exces, somnului insuficient, grijilor, plictiselii sau lipsei unui program regulat de exercitii fizice.

Slabiciunea generala apare de obicei dupa o activitate intensa, cum ar fi de obicei dupa un efort fizic sustinut (de exemplu, o drumetie pe munte). Senzatia resimtita poate fi de slabiciune, oboseala sau febra mus-culara. Acestea dispar dupa cateva zile.

Hyllan Pharma

str. Turturelelor nr.11A,

etaj 2, sector 3, Bucuresti

021 425 55 66

© Hyllan Pharma

www profecund ro

.

.

office@hyllan eu

.

Semne ale bolii

acesta-este-steablock.php
ce-este-steatoza-hepatita.php
tratament.php

alearga     |     inoata     |     fii activ

ACESTA ESTE Steablockacesta-este-steablock.php
semne ale bolii
ce e steatoza hepaticace-este-steatoza-hepatita.php
tratamenttratament.php
conduita terapeuticaconduita-terapeutica.php
recomandari medicalerecomandari-medicale.php
articolearticole.php
pagini medicipagina-medici.php

Cel mai adesea, steatoza hepatica este asimptomatica si este descoperita intamplator datorita testelor hepatice anormale sau hepatomegaliei. Steatoza hepatica importanta poate determina dureri in hipocondrul drept, astenie fizica importanta, meteorism accentuat, discomfort abdominal postprandial.

Cresterea transaminazelor se intalneste la 50% din pacientii cu steatoza. Hipertrigliceridemia si hipercolesterolemia sunt frecvent asociate ca si valorile modificate ale glicemiei sau hemoglobinei glicozilate. Ecografia poate arata cresterea dimensiunilor ficatului cu ecogenitate crescuta omogena sau heterogena.

Abordarea steatozei hepatice depinde foarte mult de cauza care a produs-o. Pentru persoanele cu steatoza non-alcoolica usoara este suficienta dieta cu scaderea consumului de dulciuri si grasimi si scadere progresiva in greutate. Cel mai eficient tratament este o dieta hipocalorica pentru o perioada indelungata si exercitiu fizic. Scaderea in greutate poate reduce si chiar normaliza continutul de grasime din ficat la persoanele obeze si normaliza testele de laborator.


Steatoza hepatica reprezinta acumularea de lipide cel mai adesea trigliceride in interiorul hepatocitelor. Dupa modul de acumulare a lipidelor in hepatocite steatoza poate fi microveziculara sau macroveziculara. Diagnosticul de steatoza se pune cand acumularea de grasimi in ficat depaseste 5-10% din greutatea acestuia.


Frecventa steatozei hepatice in populatie variaza de la 10% la 24% ajungand pana la 75% la persoanele obeze. Variatia incidentei se datoreaza diferentelor socioeconomice, gradului de educatie si stilului de viata al persoanei respective sau comunitatii din care face parte. Incidenta acestei afectiuni este in crestere datorita regimului alimentar modern cu predominenta dulciurilor, grasimilor, alimentelor procesate si a consumului de alcool in defavoarea fructelor si legumelor proaspete, a sedentarismului in defavoarea exercitiului fizic.

Ficatul gras poate fi asociat in mod frecvent cu consumul de alcool sau sindromul metabolic (diabetul zaharat, obezitatea, dislipidemia). Steatoza macroveziculara, cea mai frecventa forma de steatoza poate fi urmarea consumului de alcool sau medicamente precum amiodarona, diltiazem, metotrexat, tetraciclina, corticosteroizi, tamoxifen, estrogeni in doze mari dar si a afectiunior  metabolice dobandite sau congenitale. Ficatul gras acut de sarcina si sindromul Reye sunt exemple de afectare grava a ficatului prin modificari de steatoza microveziculara.

Factorii de risc pentru aparitia steatozei hepatice sunt de obicei multipli la un singur pacient: diabetul zaharat, hiperlipidemia, scaderea rapida in greutate, consumul de medicamente, suprapopularea bacteriana la nivelul intestinului subtire, transplantul hepatic, chirurgia bariatrica, rezectiile intestinale extinse, nutritia parenterala totala, afectiuni congenitale ale ficatului precum boala Wilson sau hipobeta-lipoproteinemia.

In marea majoritate a cazurilor steatoza hepatica este considerata o afectiune reversibila adoptand un stil de viata sanatos (oprirea consumului de alcool) si tratarea afectiunilor de baza (tratarea diabetului si a colesterolului marit). Lipidele se acumuleaza ca mici globule in interiorul celulei care in timp se maresc si pot rupe celula hepatica formand chiste lipidice. Aceste chiste determina reactie inflamatorie mixta si fibroza progresiva.

Progresia steatozei alcoolice sau nonalcoolice depinde de persistenta si severitatea cauzei acesteia. Cazurile severe sunt asociate cu inflamatie, situatie ce este cunoscuta ca steatohepatita. Boala hepatica cu inflamatie si steatoza severa poate progresa catre forme mai severe ca de exemplu fibroza si ciroza hepatica. Pana la 10% din pacientii cu steatofibroza alcoolica vor dezvolta cancer hepatocelular.

Cum se manifesta steatoza hepatica?

Care sunt cauzele steatozei hepatice?

Cum progreseaza steatoza hepatica?